Odată cu dezvoltarea tehnologiei și cu creșterea continuă a cererii de lățime de bandă, în echipamentele de rețea precum switch-uri, routere, media convertoare sau firewall-uri apar noi tipuri de interfețe.
Viteza de transmisie a datelor este un parametru esențial pentru interfața unui switch Ethernet și, de regulă, se situează de la 1G, 10G, 25G, 40G până la 100G și mai mult. Mai jos prezentăm câteva dintre principalele tipuri de interfețe pentru vitezele de transmisie menționate.
Cele mai populare dintre acestea sunt, fără îndoială, interfețele SFP și SFP+.
Principalele tipuri de interfețe în rețelele Ethernet:
RJ45
RJ45 (Registered Jack type 45) este standardul pentru conectorul de cupru; portul RJ45 pe un switch transmite date în rețele Ethernet la viteze 10/100/1000/10000 BASE și poate fi folosit în centre de date pentru conexiuni către servere, precum și în rețele LAN. Cablu Ethernet standard se întâlnește cel mai des în categoriile: cat. 5/5e/6/6a și este utilizat frecvent pentru conectarea a două porturi RJ45.
GBIC
GBIC (Gigabit Interface Converter) este un tip mai vechi de interfață, în prezent rar utilizată, bazată pe standardul Ethernet, folosită pentru trecerea de pe mediu cu fibră optică pe mediu electric, cu construcție hot swap. A fost folosită în rețele Ethernet și Fibre Channel.
Modulul GBIC are conector optic SC, transmite date până la 1,25 Gb/s, funcționează cu fibră optică multimode și single-mode (cu 2 fibre și cu 1 fibră) și este de asemenea adaptat pentru lucru în tehnologia CWDM. Aceste module transmit date pe distanțe de până la 120 km.
Standardul GBIC este deschis, fiind definit de Small Form Factor Committee. Prima publicație a apărut în noiembrie 1995. Editorul tehnic a fost Robert Snively de la Brocade Communications, iar membrii comitetului au fost AMP Incorporated, Compaq Computers, Sun Microsystems și Vixel Corporation.
SFP
SFP (Small Form-Factor Pluggable) este o interfață cu dimensiuni reduse, care permite obținerea unei densități mai mari de porturi decât GBIC. Din acest motiv este denumită și mini‑GBIC. Se utilizează pentru trecerea de pe mediu cu fibră optică pe mediu electric. Interfețele SFP sunt folosite nu doar în rețele Ethernet, ci și în rețele SONET, Fibre Channel și alte standarde industriale. Asigură rate de transfer de la 100 Mb/s pentru Fast Ethernet până la 4 Gb/s pentru Fibre Channel.
Modulele SFP au conectori optici LC sau SC (pentru transmisie optică) și conector de cupru RJ45 pentru Gigabit Ethernet. Funcționează cu fibre multimode și single-mode și sunt, de asemenea, adaptate pentru lucrul în tehnologiile CWDM și DWDM. Transmit date pe distanțe de până la 200 km. Au construcție hot swap.
Suportă funcții de diagnosticare DDM/DOM, permițând monitorizarea parametrilor de lucru în timp real. Furnizează informații despre: puterea optică emisă și recepționată, temperatura de funcționare, curentul de bias și tensiunea de alimentare.
Modulele optice SFP sunt disponibile pe scară largă în câteva categorii:
- SFP SX – lungime de undă 850 nm, distanță până la 550 m,
- SFP LX – lungime de undă 1310 nm, distanță până la 20 km,
- SFP EX – lungime de undă 1310 nm, distanță 40 km,
- SFP ZX – lungime de undă 1550 nm, distanță 80 km,
- SFP EZX – lungime de undă 1550 nm, distanță 160 km,
- SFP BX (denumit și BiDi) – lungimi de undă 1550 nm/1310 nm (mai rar 1490 nm/1310 nm).
Sunt disponibile și module destinate lucrului în sisteme CWDM – 18 canale disponibile atât pentru a doua, cât și pentru a treia fereastră de transmisie – și DWDM – 48 de canale pentru sisteme care lucrează cu grid de 100 GHz și 96 de canale pentru cele cu grid de 50 GHz. SFP 1000BASE-T sunt module SFP Gigabit Ethernet care permit lucru cu cablare de cupru.
SFP+
SFP+ (Enhanced Small Form-Factor Pluggable) este o interfață optică cu dimensiuni reduse. Astfel de interfețe sunt folosite nu doar în rețele Ethernet, ci și în rețele SONET, Fibre Channel și alte standarde industriale. Asigură rate de transfer de la 8 Gb/s (Fibre Channel) și 10 Gb/s (Ethernet) până la 16 Gb/s Fibre Channel. Prima specificație SFP+ a fost publicată în 2006, iar versiunea curentă 4.1 – în 2009.
Modulele SFP+ sunt, din punct de vedere constructiv și al posibilităților de diagnosticare, aproape identice cu modulele SFP.
Modulele optice SFP+ sunt disponibile pe scară largă în câteva categorii:
- SFP+ SR – lungime de undă 850 nm, distanță până la 300 m,
- SFP+ LR – lungime de undă 1310 nm, distanță până la 10 km sau 20 km,
- SFP+ ER – lungime de undă 1550 nm, distanță 40 km,
- SFP+ ZR – lungime de undă 1550 nm, distanță 80 km,
- SFP+ BX – lungimi de undă 1270 nm/1330 nm, distanță până la 40 km.
La fel ca în cazul modulelor SFP, și modulele SFP+ pot funcționa atât în sisteme CWDM, cât și DWDM.
XFP
XFP este interfața 10 Gigabit Small Form Factor Pluggable. Acest tip de interfață suportă rate de transfer de la 9,95 Gb/s la 11,1 Gb/s. Este destinat lucrului în rețele SONET, Ethernet și OTN.
Specificația XFP a fost creată de XFP Multi Source Agreement Group (grup industrial neoficial, nesusținut oficial de nicio instituție). Prima specificație a fost publicată la 27 martie 2002 și făcută publică la 19 iulie 2002 (la 31 august 2005 au fost introduse modificări minore). Președintele grupului XFP a fost Robert Snively de la Brocade Communications Systems, iar editor tehnic – Ali Ghiasi de la Broadcom.
Modulele XFP au conectori optici LC sau SC. Sunt disponibile atât modele care lucrează cu fibre single-mode și multimode, cât și modele destinate sistemelor de multiplexare în lungime de undă CWDM sau DWDM.
Modulele optice XFP sunt disponibile pe scară largă în câteva categorii:
- XFP SR – lungime de undă 850 nm, distanță până la 300 m,
- XFP LR – lungime de undă 1310 nm, distanță până la 10 km sau 20 km,
- XFP ER – lungime de undă 1550 nm, distanță 40 km,
- XFP ZR – lungime de undă 1550 nm, distanță 80 km,
- XFP BX – lungimi de undă 1270 nm/1330 nm, distanță 40 km.
XENPAK
XENPAK este un standard publicat în 2001 de MSA (Multi Source Agreement). Cea mai nouă versiune a acestui standard – 3.0 – datează din 2002.
Modulele XENPAK au conectori optici SC. Ele pot funcționa și cu cabluri de cupru InfiniBand cu conectori CX4 (pentru o distanță maximă de 15 m). Au construcție hot swap.
În prezent, modulele XENPAK au fost înlocuite de module mai mici precum XFP sau SFP+, care oferă aceleași funcționalități.
X2
X2 este un standard publicat în 2002, dezvoltat pe baza standardului XENPAK.
Modulele X2 pot fi utilizate în rețele 10 Gigabit Ethernet, SONET/SDH și Fibre Channel.
La fel ca predecesorul său XENPAK, și X2 a fost în prezent înlocuit de module XFP sau SFP+.
SFP28
SFP28 este o interfață de 25 Gbit/s, care a evoluat din modulele SFP+. La data redactării articolului, acest modul este folosit de obicei pentru legături 25 Gb Ethernet și 32G Fibre Channel.
QSFP+
QSFP+ (Quad Small Form-Factor Pluggable) este, în esență, echivalentul a 4 module SFP+ într-o singură carcasă. Pe partea optică, acestea transmit semnalul pe 4 fluxuri independente a câte 10 Gbps fiecare.
Modulele QSFP+ sunt disponibile cu conectori MPO și LC. Modulul cu conector MPO utilizează 4 perechi de fibre optice pentru transmisia de date, în timp ce modulul cu conector LC are un multiplexor integrat, care permite transmiterea a 4 fluxuri independente, fiecare pe altă lungime de undă, în aceeași fibră. Modulele din acest format permit realizarea de legături folosind atât fibre multimode, cât și single-mode. La data redactării articolului, cele mai mari distanțe care pot fi obținute cu ajutorul lor sunt de aproximativ 30 km.
QSFP28
QSFP28 – așa cum modulul QSFP+ reunește 4 module SFP+, modulul QSFP28 reunește 4 module SFP28. Permite transmiterea datelor într-unul dintre cele două standarde, și anume 100 GbE și/sau OTU4. Modulele din acest format permit realizarea de legături folosind 1 lambdă de 100 Gbps, 2 lambde de 50 Gbps sau 4 lambde de 25 Gbps. Ele permit lansarea de servicii atât pe fibră single-mode, cât și multimode și transmiterea pe distanțe de până la 80 km, fără utilizarea de amplificatoare optice externe.
CFP/CFP2/CFP4 100G
CFP/CFP2/CFP4 100G este o interfață care suportă rate de transfer de la 103,1 Gb/s la 111,8 Gb/s. Aceste module au fost primele de pe piață care au permis depășirea pragului de 100 Gbps. Din cauza dimensiunilor și a consumului de energie, această tehnologie pierde, în special pentru transmisii punct‑la‑punct pe fibre single‑mode sau multimode, în fața modulelor QSFP28. Ele sunt însă singurele module hot swap care permit realizarea de legături folosind tehnologie coerentă, atât la viteza de 100 Gbps, cât și 200 Gbps. Tehnologia disponibilă în prezent nu permite reducerea suficientă a consumului de energie al acestor module pentru a le putea integra într-o carcasă QSFP28.
Dacă nu vrei să ratezi următoarele articole, abonează-te la newsletter sau urmărește-ne pe:
